It's different in different countries.

I love doing this show and I've been doing it for nine years. I love interacting with the audience, making them laugh and enjoy the show.

A lot of the solos that you see will be different. But the structure of the show is pretty much the same.

Rămase câteva minute pe pod, privind o barcă ce se îndepărta încet. Un cuplu se lăsa purtat de apă. Erau un el şi o ea foarte fericiţi, pierduţi unul în privirea celuilalt. Cum de au cuplurile această lumină, parcă radiază ca un corp ceresc. Iubirea… numai iubirea are această putere! Şi totuşi, iubirea era foarte departe de ea. Erau momente, ca acesta, când şi-ar fi dorit să iubească, să fie iubită, când avea nevoie de cineva care s-o ţină în braţe sau alături de care să se trezească dimineaţa. Amintirile însă reveneau şi o întorceau din drum.

Cascada părea ruptă dintr-o poveste, uşor ascunsă de desişul pădurii. În spatele ei se ascundea o mică grotă. Numai un „obişnuit al locului“ ar fi putut să ştie de existenţa ei. Iar Brian ştia. Au intrat acolo. Arăta ca un cuibuşor de nebunii. Ea ar fi vrut să spună ceva, dar a tăcut.

Oare câte femei a mai adus aici? Oare câte s-au lăsat impresionate de farmecul lui?

Întotdeauna va exista un el căruia să vrem a-i oferi lumea, un el al cărui zâmbet va fi antidotul pentru toate depresiile noastre. Un el care nu ne va înţelege isteriile, dar ne va îmbrăţişa cu multă iubire. Un el care ne va privi dimineaţa când dormim şi ne va săruta pleoapele fără să ştim. Un el care va şti să ne arate cât de simplă e iubirea, un el căruia îi vom da dreptate, în final. Femeile şi dragostea: o poveste fără sfârşit, o poveste în care noi suntem eroinele, iar ei sunt cei care ne salvează, la nesfârşit.