A intra într-o relație de dependență cu altcineva înseamnă a ieși din relația absolută cu tine.

În fiecare primă zi a lunii primeam de la tine o floare, jocul nostru în care ne construiam buchetul relației. Nu știu când a început și nici când s-a sfârșit. Îmi amintesc doar că a existat o zi când o primă adiere de vânt mi-a deranjat liniștea. M-a speriat. Am întrebat vântul de ce s-a supărat așa. Şi mi-a spus că ai uitat floarea la poarta Cerului. Au urmat alte luni la fel... ajungeai în fața porții, îți aminteai, erai prea obosit să te întorci să o cumperi și atunci fie alegeai să o rupi din grădina noastră, fie o desenai pe o hârtie. Iarna am început să primesc crenguțe de brad. Florile, spuneai tu, se terminaseră. Ușor-ușor... n-am mai băgat de seamă și am uitat de buchetul nostru. Asta a fost lecția în urma căreia am înțeles că cea mai mică relaxare aduce după sine mari relaxări și, fără să-ți dai seama, pasiunea este înlocuită de nepăsare, romantismul de indiferență. Neatenția invită moartea la dans și, când ți-e lumea mai dragă, te trezești dansând singur.

Cînd eşti pe un drum cu sens unic şi când nu mai există cale de întoarcere, nu-ţi mai permiţi nimic.Fiecare secundă te costă altfel.Am început să îmi dau voie să exist,să ma consum fără restricţii, să fac nebuniile altei vârste şi să simt mirosul fiecărui gînd care-mi face inima să tresară şi mă provoacă la viaţă.Când eşti la o respiraţie de moarte, nu mai ai vârstă.

Probabil că legăturile dintre o femeie şi un bărbat, atunci când sunt autentice, sunt mai adânci decât îşi pot imagina cei ce le trăiesc.

M-am odihnit destul in mlastina depresiei, mi-am luat seva din injurii, au calcat pe nuferii mei broscoii, si cred ca e suficient sa pot avea forta sa dau din seva mea si altuia. Chiar si numai platonic.

... e ca o bautura tare. Nu e usor sa traiesti cu el, dar cand traiesti cu un astfel de om, ceilalti iti par anosti, siroposi.